|
Frica de a spune “NU” pare a fi o temă din ce în ce mai constantă în viața noastră de zi cu zi;
este o temă pe care o abordez frecvent cu clienții mei, în cabinet - în special din cauza faptului că se întâmplă chiar și atunci când este legat de ceva important pentru noi! Înainte de toate, să stăm puțin să (ne) analizăm: ne este tot timpul frică să spunem “nu”? Sau doar în anumite situații? Sau doar anumitor persoane? Se întâmplă în contexte specifice, repetitive? Ce ne împiedică să spunem acel "nu" pe care am vrea să îl verbalizăm, dar nu reușim? Ce înseamnă, pentru noi, să spunem "NU"? Cuvântul "nu" este asociat, de cele mai multe ori, cu ceva negativ, doar că nu întotdeauna când dorim să spunem 'nu' rezultă ceva negativ pentru noi! Din contră, impactul neputinței de a refuza poate avea o consecință nefavorabilă asupra noastră! Și atunci...de ce nu reușim? De unde vine această greutate, de a refuza? Pot fi mai multe cauze, desigur; nu prea putem generaliza motivele, deoarece pentru fiecare persoană în parte este diferit! Însă, de obicei, această tendință vine din impresia că persoana ce nu poate fi refuzată este mai puțin importantă decât interlocutorul cu care are de-a face, fapt ce este în strânsă legătură cu stima de sine și cu stilul de comunicare folosit în cea mai mare parte a timpului. La toate acestea se adaugă și experiențele anterioare, care sunt definitorii. Așadar, ce s-a întâmplat în trecut, în repetate rânduri, de te-a făcut să nu mai poți spune "NU", chiar și atunci când ți-ai dorit să o faci? Ce este de făcut și cum se poate depăși acest obstacol? În primul rând, să îți poți răspunde la întrebările de mai sus. După aceea urmează o analiză amănunțită a nivelului stimei de sine din prezent, a nevoilor pe care le ai, dar și evaluarea stilului de comunicare (asertiv, pasiv-agresiv, agresiv, pasiv) preponderent, în situații specifice sau generale. Ulterior acestor etape, realizăm împreună un plan de intervenție personalizat și lucrăm pentru a-l implementa în rutina zilnică. De la începerea acestui proces, prin dedicare și lucru cu propria persoană (mai ales în afara ședințelor de la cabinet), media estimată pentru observarea unor schimbări vizibile este de aprox. 6 săptămâni*. *media de 6 săptămâni este pentru o persoană adultă, ce vine la o întâlnire/săptămână, în condițiile în care acest tip de comportament a fost adoptat constant, timp de cel puțin 3 ani; acesta fiind tiparul cunoscut de comportament și comunicare, sunt necesare cel puțin 4 întâlniri pentru a putea observa modificări comportamentale notabile, în bine. Pentru orice întrebări aveți, nu ezitați să mă contactați! - 0733688680 Mai multe sfaturi și sugestii pentru a comunica asertiv - aici. Diana Ristoiu - Psiholog Psihoterapeut (București, sector 2, zona Obor-Lizeanu)
0 Comments
 Grăbește-te! Mai sunt doar 3 locuri disponibile! Workshop-ul va avea loc la cabinetul de Consiliere, Psihoterapie și Dezvoltare personală (sector 2, 6 minute de mers pe jos de la metrou Obor): Participă și tu la acest workshop dacă dorești să:
- îți îmbunătățești stilul de comunicare - afli mai multe despre limbajul nonverbal - descoperi cum poți ajunge să comunici asertiv (stilul ideal de comunicare) În cadrul întâlnirii, vom: - aborda cele patru categorii de comunicare; - avea un test aplicativ, pentru a afla ce stil de comunicare predomină fiecărui participant; - discuta despre situațiile cu care ne confruntăm în conversațiile de zi cu zi, pe care dorim să le schimbăm sau îmbunătățim; - avea o parte practică, în care vom purta conversații pe teme obișnuite, exersând comunicarea asertivă. Durata workshop-ului este de 3 ore, cu o pauză de 20 minute. Maxim 6 participanți, adulți. La cerere, achitând 20 lei, se poate elibera diplomă de participare (participanții ce vor face plata integrală pentru workshop prin transfer bancar, până la data de 30 Septembrie, vor primi diploma gratuit). Pentru înscrieri și alte detalii: Diana - Psiholog Psihoterapeut 0733688680 Există multiple beneficii ale comunicării asertive, pe care le putem observa și în contexte generale,
dar și în contexte specifice, cum ar fi: în cuplu, în familie, în cercul de prieteni, la birou, în conversațiile cu șeful sau colegii, ba chiar și în discuțiile purtate doar telefonic. Comportamentul asertiv inhibă anxietatea și reduce depresia, conducând la o îmbunătățire a imaginii de sine; îmbunătățește, astfel, și imaginea pe care o au cei din jur despre noi, iar nivelul satisfacției personale crește. Comportamentul asertiv promovează și menține relațiile interpersonale pozitive, oferindu-ne sprijin pentru rezolvarea constructivă și amiabilă a conflictelor; Raportându-ne asertiv celorlalți, îi descurajăm să ne răspundă agresiv sau defensiv, iar acest lucru ne ajută să fim mult mai dispuși de a le recunoaște potențialul, abilitățile sau limitele, într-un fel cât mai obiectiv. Comunicarea și comportamentul asertive cresc stima de sine, dar aduc și respect pentru cei din jur, și din partea celorlalți către tine. Deoarece a fi asertiv înseamnă să îți cunoști și să îți aperi drepturile atunci când cineva încearcă să ți le încalce, în acele momente devii conștient de faptul că tu ești o persoană valoroasă și că ai dreptul să faci și să spui ce dorești, atâta timp cât nu ajungi să încalci și tu, la rândul tău, drepturile altor persoane. Asertivitatea exprimă clar respectul față de condițiile impuse de societate, însă atestă și faptul că acestea nu constituie neapărat și regulile după care trăiește persoana ce dorește să fie asertivă; așadar, răspunzând astfel, riscul ca o simplă problemă de comunicare ce poate deveni și o problemă de atitudine, va fi asumat, știind că, printr-o atitudine asertivă, se poate rezolva. ——--——-- O parte din informațiile scrise pe parcursul acestei călătorii despre COMUNICARE a avut ca inspirație și idei preluate din următoarele link-uri: Pentru orice schimbare pe care dorim să o facem, să nu uităm că aceasta necesită timp și dedicare, mult exercițiu și cumpătare, căci lucrurile nu se pot schimba peste noapte!
Trecerea de la comunicarea pasivă la cea asertivă: Timpul și energia sunt limitate și nu poți satisface cerințele tuturor! Să nu-ți fie frică de faptul că ceilalți nu te vor mai aprecia, ba chiar din contră! Vei observa mai mult respect din partea lor, tocmai pentru că tu îi înveți acest lucru; dar, mai ales, învață să spui “NU”, atunci când este important pentru tine! Trecerea de la comunicarea agresivă la comunicarea asertivă: Învață să îi respecți pe cei din jur, acceptă că nu le știi pe toate și că toată viața ai de învățat. Fii conștient că nimeni nu îți este inferior, iar dacă ai impresia că o persoană se află pe o treaptă inferioară a evoluției în ceea ce privește cunoașterea, înțelepciunea ș.a.m.d., atunci datoria ta este de a încerca să-l tragi în sus, nu de a-l oprima. Ce altceva mai poți încerca să faci pentru a avea un comportament și o comunicare asertive?
În orice caz, ținte minte: orice persoană îți este egală ție! Acest tip de comunicare este, desigur, idealul către care noi toți tindem, fiind cel mai eficient - a fi asertiv presupune să spui ceea ce simți, ceea ce vrei și exprimarea propriei păreri într-un mod ce asigură obținerea a ceea ce dorești.
Persoana este încrezătoare în ceea ce spune, este obiectivă, pornind de pe picior de egalitate cu cealată persoană. Își transmite mesajul clar, fără ambiguitate, spune exact ceea ce vrea și nu îl lasă pe celălalt să ghicească sau bănuiască; totodată, vrea să îi asculte și punctul de vedere. Comunicarea asertivă este deschisă și deloc copleșitoare, iar în timp ce persoanele ce comunică asertiv își exprimă nevoile, dorințele, ideile și sentimentele, țin cont și de nevoile pe care le are interlocutorul și doresc ca ambele părți să aibă de câștigat dintr-o situație. Baza comunicării asertive este încrederea în sine! |
Blog de psihoterapieAuthorInsights and thoughts related to counselling, therapy and tutoring ~ by yours truly Categories
All
|
RSS Feed